O schimbare profundă pare a se instala în mentalitatea politică a românilor. Alegătorii nu mai caută etichete tradiționale de stânga sau dreapta, ci se orientează după teme concrete care le afectează viața de zi cu zi. Economia, teama de criză și impactul războiului din Ucraina devin criterii decisive, înlocuind vechile diviziuni ideologice.

Datele recente arată că aproape jumătate dintre români nu se identifică cu niciuna dintre pozițiile politice clasice. Doar o treime se recunosc într-o anumită orientare, iar un procent semnificativ admit că nici măcar nu înțeleg aceste diferențe.

Specialiști subliniază că românii dezvoltă mai degrabă simpatii față de personalități sau partide, decât adeziuni la doctrine politice coerentă. Această situație creează un electorat mobil, dar și vulnerabil, care poate fi atras de mesaje extreme sau populiste.

Partidele se confruntă la rândul lor cu o dilemă. Pe de o parte, încearcă să evite etichetele ideologice, asociate uneori cu imagini negative. Pe de altă parte, orice formă de acțiune politică inevitabil le plasează pe o anumită poziție în spectrul politic, indiferent de cât încearcă să evite acest lucru.

Discuțiile din spațiul public reflectă această confuzie. Mulți observatori notează că partidele tradițiale nu mai reprezintă clar nici valorile de stânga, nici pe cele de dreapta, amestecând elemente din ambele tabere în funcție de contextul electoral.

Această situație pare să aibă rădăcini în dezamăgirea generală față de politică și politicieni. Neîncrederea se extinde de la persoane la instituții, iar apoi la ideologiile pe care acestea susțin că le reprezintă.

În acest context, partidele se află într-o continuă adaptare, încercând să răspundă așteptărilor unui electorat care votează mai mult pe bază de simpatii și teme punctuale decât pe considerente ideologice solide.