În contextul unui deficit de forță de muncă care depășește 600.000 de persoane, România se confruntă cu o dependență tot mai mare de muncitori străini. Companiile recurg la angajarea cetățenilor non-UE, deși această opțiune implică costuri suplimentare și proceduri birocratice complexe. Motivul principal este că aceștia oferă stabilitate pe termen lung, fiind mai predispuși să respecte condițiile contractuale.

În ultima perioadă, partidul AUR a început să exploateze tema migrației, adoptând o retorică asemănătoare partidelor suveraniste din vestul Europei. Un exemplu recent a fost mesajul unui vicepreședinte al formațiunii, care a îndemnat românii să refuze comenzi de la livratori care nu sunt de naționalitate română, invocând riscul „importului de muncitori necalificați”.

Analiștii politici remarcă că acest tip de discurs se bazează pe teama de a pierde locurile de muncă și de a genera conflicte sociale. Deși până acum AUR s-a concentrat mai ales pe refugiații ucraineni, acum extinde criticile și la lucrătorii din Asia sau Africa. Totuși, unii experți consideră că mesajul anti-imigrație nu este încă pe deplin receptat în România, deoarece nu se potrivește perfect cu realitățile locale.

Un incident recent din Baia Mare, unde muncitori români și nepalezi au intrat în conflict, a atras atenția asupra potențialului exploziv al acestor tensiuni. Evenimentul a demonstrat că discursul anti-migrație ar putea găsi un ecou în rândul unor categorii de români, chiar dacă inițial nu erau în segmentul țintă al AUR.

Pe de altă parte, se observă că partidele suveraniste trec printr-o perioadă de „con de umbră”, iar tema migrației ar putea fi folosită pentru a recâștiga vizibilitate. Cu toate acestea, criticii subliniază că AUR nu vine cu propuneri concrete, ci doar capitalizează nemulțumirea publică.

Este de menționat că, în paralel, peste 140.000 de străini lucrează deja în sectoare cheie ale economiei românești, iar patronatele estimează că numărul va continua să crească. Acest fenomen este alimentat și de faptul că peste 5 milioane de români activează în străinătate, lăsând un gol semnificativ pe piața muncii din țară.