Președinții Klaus Iohannis și Nicușor Dan au fost aspru criticați pentru decizia de a nu participa la ceremonia funerară de stat organizată pentru fostul șef al statului, Ion Iliescu. Specialiști în domeniul comunicării și al psihologiei sociale au evidențiat că absența celor doi poate fi interpretată ca o lipsă de respect față de instituția pe care o reprezintă.

Ion Iliescu, primul președinte ales după Revoluția din 1989, a condus țara timp de trei mandate. Cu toate acestea, numeroase personalități politice și publice au lipsit de la ultimul omagiu. Printre cei care au ales să nu participe se numără și cei doi deținători ai funcției prezidențiale.

Potrivit unui psiholog specializat în analize sociale, prezența la astfel de evenimente reprezintă mai mult decât un simplu gest personal — este o obligație simbolică și instituțională. „Atunci când ești președinte, unele acțiuni nu mai țin doar de preferințele tale, ci de rolul pe care îl joci în fața națiunii. Participarea la funeraliile unui fost președinte este o normă, nu o opțiune”, a afirmat expertul.

De asemenea, un specialist în comunicare publică a adăugat că absența președinților accentuează diviziunile din societate și reflectă incapacitatea clasei politice de a promova unitatea. „Evenimentele de acest gen ar trebui să ne unească, dar, din păcate, devin surse de polemici și de fragmentare”, a comentat el.

Spre deosebire de Iohannis și Dan, foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu au participat la ceremonii, demonstrând, potrivit observatorilor, respect față de funcția pe care au deținut-o.

Criticile aduse celor doi președinți subliniază, în esență, importanța simbolurilor și a gesturile publice în consolidarea încrederii în instituțiile statului și în valorile democratice.